Razboiul de tesut

Razboiul de tesut

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Războiul are in componenţa sa mai multe părţi: tălpile, scaunul, sulurile, iţele, spata, bragle, iepe, popa, preuteasa şi vergele. Se mai folosea in procesul de ţesere suveica, cu ajutorul căreia se trecea firul de lana printre firele de urzeală. Firele de urzeală se rulează pe sulul din spate, In alternanţă cu vergelele care sunt nişte beţe de lungimea sulului, care se pun după fiecare rand de infăşurare ca să nu se incurce firele. Firele de urzeală sunt trecute apoi prin iţe si spată, după care se prind pe sulul din faţă. Intre firele de urzeală, in faţa iţelor, se pun nişte vergele care se cheamă fuştei, care au rolul de a ţine firele de urzeală drepte şi intinse şi ajută de asemenea la realizarea rostului.

In procesul de ţesere se mai folosea socala, care era o cutie mică din lemn, ce avea montat pe orizontală deasupra ei, un ax cu o roată din lemn. intr-un capăt mai ascuţit al axului se punea o ţeavă pe care se infăşura firul de lană, datorită rotaţiei imprimată axului respectiv prin rotirea repetată cu palma, a roţii amintite.

Ţevile erau executate din lemn de soc, goale pe dinăuntru, avand o lungime aproximativă de 20 cm. Ţevile odată pline, erau montate in suveică şi folosite in procesul de ţesere.

In trecut nu exista casă care sa nu aibă un război de ţesut. Cu ajutorul acestuia era imbrăcată toată casa şi toată familia. Iarna el era instalat in casă, iar pe perioada de vară acesta era instalat in şură sau intr-un şopron.

Sursa: [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Foarte buna ideea sa ne scoatem la iveala istoria. Sa stim de unde am plecat ca sa stim cine sintem.Felicitari!

Eu am crescut cu razboiul de tesut.Toata iarna mama si bunica teseau diverse lucruri.Acum,cand nu mai sunt ele cred ca a disparut de la casa parinteasca si razboiul de tesut la fel ca multe alte obiecte casnice.

Povestea războiului de țesut continuă...

În sec. al XIX-lea, la ţesutul scoarţelor, urzeala era din păr extras din lână, care prezenta anumite calităţi: rezistent, elastic, se torcea cu multă uşurinţă. Se acordă mare atenţie firului de urzeală, acesta reprezentând "scheletul" oricărei ţesături. Ca băteală se folosea cănura, lână moale care se torcea în furcă, mai groasă, mai puţin răsucită, ceea ce permitea şi o vopsire mai uşoară. Din sec. al XX-lea părul a fost înlocuit cu bumbac sau cânepă. Meşteşugul propriu-zis al ţesutului - încrucişarea urzelii cu băteală - s-a păstrat până în zilele noastre.

Tipul de război de ţesut a fost cel orizontal, denumit local, stative. Fiecare dintre piesele componente au un rol bine definit şi nu poate fi înlocuit indiferent de destinaţia ţesăturii ce urmează a se realiza. Firele de bătătură sunt pregătite în funcţie de materia primă şi destinaţia produsului, pe formate cu ajutorul cărora se inserează în urzeală, conform dispoziţiei date de operaţia de năvădit.

Privind ornamentica, cel mai simplu ornament îl constituie dunga (vrasta), simple dungi în culori diferite care străbat suprafaţa lăicerului de la o margine la alta. Prin alesătură se ajunge treptat la motive mai complicate ca rombul, steaua. Aşa au apărut scoarţele cu "rombul", rombul reprezentând motivul solar.

Bun acest topic!
Coca oare cum se fac itzele, pe o scindurica parca....Eu stiu ca erau si 4 itze la razboi si modelul se alegea atunci cind se trecea atza prin itze . Eu aminca razboiul pus de mine si sora la loc sigur. Mai am virtelnita si alte accesorii. Din pacate nu mai am fus (stiu sa torc) asa sa le arat nepoatelor...

In copilarie am avut un razboi de tesut micut, va amintiti si voi de care zic, am tesut un covoras ...tare mi-a placut!

Din pacate eu nu stiu a tese.
Sotul mi-a facut rost de razboi insa cu doua piese lipsa si nu am reusit sa-l completam.
Gasise intr-un timp unul complet pe care voia sa dea o usa noua nouta (el are o fabrica de usi) dar nenea de la care il lua s-a razgandit in ultimul moment.
Mai astept...

Nu e simplu de loc! Cel mai greu este sa urzesti respectiv sa stabilesti lungimea si latimea tesaturii (se face pe ceva special-urzitoare), apoi transferul pe razboi a acestor atze, trecerea prin itze si spate si ...fixarea de partea din fata pentru inceperea lucrului.Mama si bunica stateau o zi "sa puna razboiul" si era o arta sa puimodel si sa pornesti lucrul...
Chiar si la acele presuri (care acum se poarta) din resturi textile taiate se muncea nu gluma....de nu erau alte presuri si te faleai daca aveai. Cu acest subiect mi-ai adus aminte de copilarie de zilele din aceasta perioada cind se lucra la razboi sau se torcea cinepa. In alta seara o sa scriu ce stiu (nu stiintific) despre prelucrarea cinepii sau/si a linii.

Te astept cu bucurie sa deschizi acel subiect. Pe mine ma fascineaza tot ce tine de trecut, pana si simple fotografii ...

Acum ca tot vorbim hai sa spun ca am o cuvertura din lina (100%) adica si urzit si batut lina primita de tatal meu de zestre 9tata s-a casatorit cu mama prin 1946. Ei dar eu am luat-o de acasa pt ca am plins pt ea ca prin 50 si...ai mei nu au platit ceva si a venit de la primarie si au luat ce era bun prin casa....O am si cind merg la Topoloveni o pozez. Acolo mai am si altelucruri facute in razboi la care tare-mi pare rau ca nu stiu decit teoretic...Daca ar fi pornit tot stiu sa ridic itele si sa bag suveica si sa trag cu briglele...hai ca m-am lungit

Eu folosesc si acum macaturi(cuverturi) tesute de mama.Am vrut sa le dau fetei ori norei si au refuzat.Mi-a facut mama zestre si presuri din acelea din zdrente ,sunt noi-noute.

imi aduc aminte in vacate cand mergeam la bunica si stateam ore intregi langa bunica care lucra la razboi. Avem si acum macaturi(cuverturi).

Ce amintiri frumoase mi-ati trezit cu acest topic!
Am vazut-o lucrand la razboi pe bunica mea, insa nu am avut prea mult timp sa invat (mergeam la ea doar in vacante). Din pacate dupa moartea ei nu a mai tesut nimeni din familie!

Daca mai exista razboiul de tesut sa-l pastrezi, nu se stie niciodata cand te ve-i apuca de lucru.

Am si eu presuri din cordelute, in copilaria mea am taiat kilometri intregi, bunica cosea doamnei care avea razboi rochii si alte alea,si in schimb, doamna ii tesea...